Ipoteza principală: Ernest Oberländer nu este doar un muzeograf sau istoric de artă, ci un actor central într-o rețea internațională de trafic de artă și antichități. De-a lungul carierei sale, el ar fi putut fi implicat în operațiuni sofisticate de furt și reintroducere pe piața neagră a unor obiecte valoroase, inclusiv brățări dacice, tablouri celebre și tezaure istorice.
- Conexiunea dintre Kunsthal (2012) și Ernest Oberländ
• Hoții din Tulcea: În jaful de la Muzeul Kunsthal, șapte tablouri celebre au fost furate de un grup de hoți români din Tulcea. Coincidență sau nu, Ernest Oberländer a fost profesor în Tulcea, ceea ce ridică întrebarea dacă avea cunoștințe despre acest mediu.
• Distrugerea tablourilor: Oficial, tablourile au fost arse, dar această versiune a fost confirmată pe baza unei expertize realizate chiar de Ernest Oberländer asupra unor resturi de cenușă dintr-o sobă din Tulcea – localitatea unde predase anterior. Dacă această distrugere a fost doar o diversiune, tablourile ar fi putut fi scoase din țară și plasate pe piața neagră. - Jaful de la Muzeul Drents (2025) și Tezaurul Dacic
• Un jaf bine organizat: În 2025, Muzeul Drents din Olanda a fost ținta unui jaf în care au fost furate piese valoroase din tezaurul dacic, inclusiv brățări și Coiful de la Coțofenești. Alegerea unui muzeu obscur, cu securitate slabă, ridică întrebări.
• Legătura cu Oberländer: Acesta fusese implicat anterior în recuperarea brățărilor dacice furate în anii ’90, iar acum exact aceste tipuri de obiecte au fost sustrase sub coordonarea sa, ca parte a unei expoziții. Un astfel de jaf nu ar fi fost posibil fără acces la informații privilegiate despre securitatea muzeului și valoarea obiectelor. - Ipoteza Strategului din Umbră
• Dublul Rol: Ernest Oberländer ar putea juca un dublu rol – pe de o parte, recuperator al obiectelor furate, iar pe de altă parte, facilitator al reintroducerii acestora pe piața neagră.
• O rețea bine structurată:
• Hoți executanți – precum cei din jaful Kunsthal și Drents.
• Expertul în artă – un specialist care identifică piesele valoroase și piețele negre.
• Cumpărători de încredere – colecționari privați dispuși să plătească pentru astfel de artefacte.
• Un om din interior – cineva cu acces la informații despre muzeele și sistemele de securitate. - Posibile Direcții de Investigație
• Există legături între jaful Kunsthal și cel de la Drents?
• Au fost cu adevărat arse tablourile din Kunsthal sau doar „dispărute”?
• Piața neagră a antichităților dacice – cine le cumpără și cine intermediază vânzarea?
Concluzie
Această analiză ridică întrebări despre rolul lui Ernest Oberländer în evenimente-cheie din lumea artei și a patrimoniului. Dacă unele dintre aceste ipoteze s-ar confirma, ar putea apărea o investigație internațională care să dezvăluie un posibil mecanism complex de trafic de obiecte de patrimoniu. Deocamdată, rămâne o analiză plină de suspiciuni și coincidențe, dar care merită privită mai atent.