JURNALUL MOLDOVENESC – Statutul juridic al moldovenilor care locuiesc în străinătate variază semnificativ în funcție de legislația privind imigrația din țara gazdă, acordurile bilaterale cu Republica Moldova și circumstanțele individuale, cum ar fi angajarea, durata șederii și legăturile familiale.
Iată o prezentare generală:
Permise de ședere și autorizare pentru muncă
- Țările Uniunii Europene (UE): Cetățenii moldoveni beneficiază de călătorii fără viză în spațiul Schengen începând cu 28 aprilie 2014, ceea ce le permite șederi de până la 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile pentru turism sau afaceri.
Cu toate acestea, pentru șederi mai lungi, pentru muncă sau studii, moldovenii trebuie să obțină permise de ședere și autorizații de muncă corespunzătoare, conform reglementărilor fiecărui stat membru al UE. - România: Datorită legăturilor istorice și culturale, un număr semnificativ de moldoveni au obținut cetățenia română, ceea ce le oferă dreptul de a locui și munci în întreaga Uniune Europeană. Între 1991 și 2012, aproximativ 323.049 de moldoveni au obținut cetățenia română, iar estimările sugerează că acest număr a crescut ulterior.
- Israel: Israelul găzduiește o comunitate moldovenească semnificativă. Moldovenii care doresc să lucreze în Israel trebuie, de obicei, să obțină vize de muncă, care sunt adesea facilitate prin acorduri bilaterale între Moldova și Israel.
Cetățenia și dubla cetățenie
- Legislația moldovenească: Republica Moldova permite dubla cetățenie. Cetățenii care obțin o altă naționalitate nu sunt obligați să renunțe la cetățenia moldovenească.
- Politicile țărilor gazdă: Acceptarea dublei cetățenii variază. De exemplu, multe țări din UE și Canada permit dubla cetățenie, în timp ce altele pot impune restricții sau pot cere renunțarea la cetățenia inițială în momentul naturalizării.
Provocări și considerații
- Legalizarea și integrarea: Migranții moldoveni se confruntă adesea cu provocări legate de legalizarea statutului lor în țările gazdă, inclusiv obținerea permiselor de ședere și de muncă. Integrarea reușită depinde și de factori precum cunoașterea limbii, recunoașterea calificărilor profesionale și accesul la servicii sociale.
- Schimbările de politici: Politicile de imigrație și cetățenie din țările gazdă pot suferi modificări, afectând astfel statutul juridic al moldovenilor din diaspora. Este esențial ca aceștia să fie informați despre legile și reglementările actuale din țara lor de reședință.
Concluzie
Statutul juridic al moldovenilor din diaspora este influențat de o combinație complexă de legi moldovenești, reglementări din țările gazdă și acorduri internaționale.
Moldovenii care doresc să locuiască, să muncească sau să obțină cetățenie într-o altă țară ar trebui să consulte cerințele legale specifice ale țării de destinație și să ia în considerare solicitarea de asistență juridică pentru a naviga mai ușor în acest proces. (Jurnalul Moldovenesc)
